Ca si in “Paris, Je T’aime“ incepi crezand ca va fi un film in care vei afla mai multe despre un oras. Un oras de milioane… dar este implacabil ca filmul sa nu fie despre numere, si despre suflete. Un oras de milioane de povestiri. Astfel ca ne intalnim cu cateva instantanee de destin si prezent traite in New York.

Si primim de toate – de la un hot de buzunare care isi gaseste un hot si mai mare, la barbati si femei care cauta si care se cauta in ei si in ceilalti, la un altfel de banchet de absolvire, si dupa alte cateva povestiri deosebite se termina pe o culme blanda de emotie si lumina unde cunoastem doi batrani indragostiti ca in prima lor zi.

Coloana sonora danseaza ideal, chemata de acest oras New York, oras care este pretext si context pentru aceste instantanee de viata.

Si mi-a devenit drag acest film pentru ca de fapt ne intreaba despre orasul din sufletul fiecaruia dintre noi. Un oras numit speranta, sau blazare, poate incruntare, si mai mult ca sigur, mult prea rar, sarbatoare.

PS: Scenariul unui film ”Bucuresti, te iubesc” l-am scris AICI – ”De Ce Iubesc Sa Traiesc In Bucuresti”. Capitalist vorbind, se cheama ca acest film face parte dintr-o franciza de antologii urbane

Related posts:

1. Prince Of Persia: review de film cu silicon pe neuron
2. Un Regizor In Cautarea Unui Film

In 1991, revista Forbes l-a numit pe Jordan Belfort “un fel de Robin Hood bolnav, care ia de la bogati pentru a isi da lui si bandei sale de brokeri”. Dupa 2 ani de inchisoare si 110 milioane de dolari de platit catre victimele sale mai mult sau mai putin inocente, Belfort a oferit 2 carti, prima fiind cea de fata.

Belfort a fost unul dintre cei mai puternici oameni de pe Wall Street in timpul anilor ‘90, creand si conducand firma de Brokeraj Stratton Oakmont – probabil compania din care s-a inspirat filmul “Boiler Room”. A castigat milioane de dolari pe luna, se droga cu cocaina, frecventa zeci de prostituate, pe langa casatoria cu minunata doamna Belfort, ale carei farmece si crize de isterie le mentioneaza foarte des in carte.

Arestat si condamnat de catre FBI sub acuzatii de spalare de bani si evaziune fiscala, Belfort a scris “The Wolf Of Wall Street” – rememorarea unei serii aparent infinite de evenimente din perioada de glorie, unde se intalnesc abuzul de droguri, vizitele in Elvetia pentru spalarea banilor, scene fierbinti cu prostituate si alte imprejurari cauzate de consumul de narcotice.

Din pacate, Belfort nu isi povesteste si perioada de ascensiune – cartea incepe cand este deja nu lupul, ci regele Wall Street. Nu dezvaluie, din manipularile cotatiilor de actiuni, decat experienta cu Steve Madden Ltd – a carei listare la Bursa a fost intermediata de firma sa – si al carei proprietar a facut la randul lui inchisoare in urma combinatiilor ilegale desfasurate cu “lupul” moralist.

Mare parte din carte ramane ferm dedicata descrierii / rememorarii stilului decadent de viata al lui Belfort, iar per total paginile raman la intersectia dintre Clanul Soprano, Scarface, Michael Douglas in filmul “Wall Street” si un seminar interesant de evaziune fiscala. Totul condimentat cu paragrafe explicite de comportament explicit.

Personal, am devorat cartea acum cateva luni de zile in format electronic. Intre timp, a aparut de Sarbatori si la Sala Dalles, pret 65 de lei, versiunea originala in engleza. De asemenea, poate fi comandata pe diverse librarii online.

Titlul complet al cartii este un mic acces de grandomanie, care transpare destul de des din paginile propriu-zie.

The Wolf of Wall Street: Stock Market Multimillionaire at 26, Federal Convict at 36, I Partied Like a Rock Star, Lived like a King, and Barely Survived My Rise and Fall as an American Entrepreneurial Icon.

Pentru cine doreste si pofteste, va pot oferi varianta electronica (pdf) a cartii. Face toti banii.

Martin Scorsese a cumparat drepturile de ecranizare, si anul acesta ar trebui sa il vedem alaturi de Leonardo Di Caprio transpunand pe pelicula povestea adevarata a lupului de pe Wall-Street.

Related posts:

1. Review de carte “Free – The Future Of A Radical Price” – Partea 1. Mai devreme sau prea tarziu, fiecare companie va trebui sa isi dea seama cum sa foloseasca fenomenul Free sau va ajunge sa concureze impotriva lui.
2. Grecia si Goldman Sachs – Adevarul care s-a pierdut pe drum.

 

Put the Moose on the Table: Lessons in Leadership from a Ceo’s Journey Through Business and Life

 

 

Scrisa din experientele profesionale ale unui fost CEO Eli Lilly si de asemenea om-cheie in AT&T, cartea prezinta printre alte multe povestiri adevarate si extrem de utile in materie de management si leadership, cum si de ce autorul a luat urmatorea decizie cruciala in ceea ce priveste portofoliul de afaceri al Eli Lilly:

Eli Lilly detinea in 1990 mai multe linii de business, destul de diversificate: medicamente pentru oameni (farmaceutice umane), medicamente pentru animale, tehnologii de fabricatie, si aparatura medicala.

 

Decizia liniei de business privind aparatura medicala fusese facuta argumentat, bine gandit si strategic.

In teorie, atunci cand industria farmaceutica avea sa treaca prin declinuri/stagnari, era nevoie de oportunitati care sa genereze venituri in astfel de perioade.

Astfel ca din 1977 pana in 1990 Eli Lilly cheltuise mai mult de 1 bilion $ pentru a isi construi divizia de aparatura medicala. Cumparase inclusiv 9 companii de pe intreg teritoriul Statelor Unite, care erau specializate in produse de la defibrilatoare cardiace pana la kit-uri de teste de diagnostic folosite peste tot in spitale.

In 1992 divizia de aparatura medicala generase 1.2 bilioane $ in vanzari, sau aprox. 20% din intreaga cifra de afaceri a Eli Lilly. Deci veniturile aratau extraordinar, insa povestea adevarata cuprindea mult mai mult. Aceasta divizie nu adauga valoare pentru actionari, in ideea ca practic pretul la bursa al actiunilor Eli Lilly reflecta doar evaluarea companiei drept una pur farmaceutica, si niciun premium vis-a-vis de aceasta linie suplimentara de venituri. In original din carte, cu cativa termeni tehnici bursieri :

“When we looked at the price-to-earnings ratio the pharmaceutical industry was producing, then multiplied that number by the earnings from just our pharmaceutical division, that was about the price of Lilly stock. When investors purchased stock, they perceived that they were buying shares in a pharmaceutical company.
They were not paying much of a premium beyond that to own the other businesses in Lilly’ s portfolio. There was hidden shareholder value that had to be unlocked.”

De altfel, timpul si energia necesara pentru a conduce si integra 9 companii distincte presau semnificativ performanta afacerii de baza – divizia farmaceutica. Iar in industria farmaceutica peisajul devenea din ce in ce mai competitiv, si astfel a devenit din ce in ce mai plauzibila o noua strategie, aceea de a plasa toate ouale intr-un singur cos, si a renunta la divizia de aparatura medicala.

  

Urmatoarele decizii fundamentale s-au luat ca si pasi urmatori:

 

 

•  
  •  
    • 1. Eli Lilly se va concentra pe farmaceuticele umane
    • 2. Eli Lilly va iesi din afacerea de aparatura medicala, urmand sa caute o abordare optima pentru a extrage valoarea adaugata pe care actionarii inca nu o primisera.
    • 3. Pana la noi evolutii, Eli Lilly va ramane de asemenea in industria de medicamente pentru animale
    • 4. O noua abordare va fi implementata in ceea ce priveste activitatea de cercetare-dezvoltare farmaceutica – eforturile se vor concentra doar pe cateva arii terapeutice ce poseda urmatoarele trasaturi esentiale:
      • a. Categorii de boli carora comunitatea medicala nu a reusit sa le ofere raspunsuri adecvate
      • b. Categorii de boli unde capacitatea de research a Lilly este deja avansata pentru a putea raspunde cat mai rapid la nevoile privind tratamentul bolilor identificate mai sus.
      • c. Categorii de boli unde este probabil ca marjele de profit sa fie atragatoare, evitandu-se, pe cat posibil, linii de produse cu profitabilitate redusa.

 

Privind divizia de echipamente medicale, Eli Lilly a creat in scurt timp o companie distincta numita Guidant, de asemenea cotata la bursa. Ca 2 companii distincte, Lilly si Guidant au performat mult mai bine decat in varianta initiala internalizata in Lilly.

In 2000, valoarea de piata a Guidant era mult superioara celei a Eli Lilly.

 

Printre multele concluzii ale acestui scurt studiu de caz este ca diversificarea liniilor de business ramane intotdeauna o decizie binevenita – vezi antreprenorii romani care au pornit companii in mai multe sectoare de activitate.

Dar marele pericol ramane acela ca intr-un anumit punct diversificarea sufoca si trage in jos performanta afacerilor de baza si a intregului volum de activitate economica per ansamblu.

  

“Put the Moose on the Table: Lessons in Leadership from a Ceo’s Journey Through Business and Life”

Authors:Randall Tobias, Todd Tobias
Publisher: Indiana University Press
Number of Pages: 304
List price: $24.95

 

 

 

 Book Description:

Like a moose in the living room some problems are just plain hard to ignore. Try as we might to keep them out of sight, they have a way of hanging around, demanding to be addressed. The best thing to do is confront them and look for a solution. Those who fail to do so usually come to regret that they didn’t put the moose on the table.

 

 

PUT THE MOOSE ON THE TABLE is an effort to capture the lessons learned by one man over the course of a life and a career in the corporate world. It’s about his experiences and the lessons in leadership he learned during a time of unprecedented change in the world of American business. It’s about beliefs reinforced, such as the importance of values and character, and about things learned the hard way, especially while managing change in the absence of a clear and compelling strategic vision.

PUT THE MOOSE ON THE TABLE contains lessons about

* Leading by example 
* Vision 
* Successful communication 
* Mentoring 
* Depth vs. breadth 
* Openness vs. secrecy 
* Values and the bonds of reciprocity 
* Deciding what business you’re in 
* Risk taking and risk aversion 
* Planning for succession

 

 

Related posts:

1. Castiga ultima carte-cult in business: Free-The Future Of A Radical Price
2. Review de carte: “The Wolf Of Wall Street”

Dar prin amabilitatea unui prieten, m-am trezit cu cartea in brate. Care, la fel ca marea majoritate a cartilor de business, se sprijina pe o serie de statistici pentru a formula trenduri si legi imutabile ale evolutiei din trecut pana in prezent si ulterior pentru a lansa axiome privind formulele de succes pentru viitor.

Sunt abordate temele comune ale economiei atentiei, progresului tehnologic, capitalului uman (aptitudini, pregatire, schimbare), si atotputernicelor concepte de inovatie si de “clientul stie tot”. Abordarea este de cele mai multe ori documentata si coerenta, si, ca marea majoritate a cartilor de business de succes, continutul e construit pe 75% inventariere si 25% prognoza. Toti cei care au mai scris despre carte s-au referit la cele 10 porunci ale leadership-ului karaoke, deci nu am sa insist asupra lor; aceste 10 “porunci” de Moise modern sunt utile oricarui cititor incepator de literatura economica, dar doar vreo 3 dintre ele sunt cu adevarat utile unui “avansat” in citit carti de business si implementat idei de management si strategie.

In schimb, pentru ca vorbeam de capacitatea foarte buna de inventariere pe care o demonstreaza autorii a trendurilor dezvoltate pana in prezent, am sa detaliez cu mici comentarii o parte din exemplele privind cele 7 pacate capitale, despre care, sustin autorii, fundamenteaza majoritatea afacerilor moderne. 

Afacerile de astazi cuprind exploatarea urmatoarelor “pacate capitale”:

• Mandria ca trufie – credinta excesiva in propriile capacitati. Vanitate
• Invidia – dorinta de a-ti insusi calitatile, statutul, abilitatile sau situatia materiala a altora
• Lacomia – dorinta extravaganta de a consuma mai mult decat e nevoie
• Desfranarea – pofta excesiva pentru placerile trupului
• Mania – se manifesta la oameni care ignora dragostea si opteaza pentru furie
• Zgarcenia – dorinta de a castiga bogatie materiala, ignorand domeniul spiritual
• Lenevia – evitarea oricarei munci fizice sau spirituale

Sa prezentam pe scurt ideile privind 4 dintre aceste pacate:

Povestile despre mandrie abordeaza aspecte legate de exclusivitate si realizari. Companiile care vor sa creeze experiente focalizate pe vanitate trebuie sa ii ajute pe oameni sa aiba incredere in ei si sa se respecte. In cel mai bun caz, asta va duce la cresterea respectului de sine. In cel mai rau caz, aroganta si infatuarea vor fi rezultatele finale.

Cartile de credit Platinum, cardurile de loialitate ale companiilor aeriene, calitatea de membru al cluburilor exclusive ii fac pe oameni sa se simta mandri. Atunci cand stim ca apartinem unui grup select, avem senzatia ca ne-am apropiat mai mult de Dumnezeu. In lumea scolilor de afaceri, Dumnezeu locuieste chiar langa piata Harvard din Boston.

Invidia poate fi exploatata in cel putin 2 feluri. Prima poveste le transmite oamenilor faptul ca au sansa de a se alatura celor care, aparent, sunt mai norocosi, mai intelepti si mai atragatori. Practic, orice reclama foloseste invidia, intr-un fel sau altul. Si povestile invidiei devin si mai eficiente daca se leaga de personalitati exceptionale. De unde si Tiger Woods, David Beckham, Andreea Marin

Un alt tip de poveste se focalizeaza asupra placerii provocate de ghinionul altora. De unde si tabloidele, in care, chiar daca celebritatile sunt bogate si faimoase, oamenilor le place sa afle despre problemele acestora cu bautura, despre obiceiurile lor sexuale ciudate si despre caderile nervoase. Daca nu putem avea ceea ce au ei, atunci vrem ca ei sa aiba mai putin decat noi – macar intr-o singura zona a vietii.

Lacomia poate fi interpretata atat in sens propriu, cat si figurat. Companiile de fast-food, producatorii de snack-uri, bomboane si ciocolata incearca sa-i convinga pe oameni ca drumul spre fericire trece prin stomac. Exista si strategii post-lacomie, in care pentru sensul figurat al lacomiei companiile inventeaza povesti care leaga lacomia de invidie, mandrie sau durere – amestecand seductia cu sedarea. De unde si regimurile dietetice si companiile cosmetice. Fondatorul cosmeticelor Revlon a remarcat la un moment dat: “In fabrica facem cosmetice, dar la magazin vindem speranta”. Overall, smecheria e sa ii convingi pe oameni ca o viata buna se invarte in jurul cumparaturilor – izbavire prin retail.

Trandavia are legatura cu lenea fizica si intelectuala. Astfel de experiente te prostesc prin definitie. De unde si telenovelele, de unde si vacantele all inclusiv care iti ofera totul pe tava. Provocarea este sa ii faci pe oameni sa se simta bine atunci cand nu fac nimic. Un alt tip de poveste care se invarte in jurul trandaviei este aceea a recompensei pentru munca grea. Nu-i nimic rau in a te rasfata de vreme ce ai muncit asa mult – meriti din plin. Asa ca toata lumea la spa in Bahamas, sa cheltuim mai mult decat au facut-o Marius Moga, Lili Sandu si restul celuloidelor  

Si pentru ca noi insine vrem sa fim consumatori destepti si informati, puteti cumpara cartea nu cu 49 RON sau mai mult, cat cere toata lumea prin oras si pe internet, ci cu 44 RON pe librariatuturor.ro.

Mai mult, o versiune a cartii exista cu aprox.80% din intregul continut accesibil pe Google Books:

APASA AICI PENTRU A CITI PE GOOGLE BOOKS!

Related posts:

1. Consultanta De Afaceri – Azerty.ro
2. Partea II: Afaceri si tepe imobiliare de Bucuresti – Rom-capitalismul salbatic loveste din nou

Argumentarea subiectului acestei carti:

Acum, la inceputul secolului 21 ne spune autorul, inventam o noua forma de Free, care va defini aceasta noua era intr-un mod profund. Aceasta noua forma nu este un furt sau o inselatorie menite sa transfere bani dintr-un buzunar in altul. Este insa guvernata de o capacitate extraodinara de a reduce costul bunurilor si serviciilor aproape de zero. Daca in secolul 20 Free a fost o foarte puternica strategie de marketing, in secolul 21 Free devine un model economic complet nou si de sine statator.

Aceasta noua forma de Free se bazeaza in principal pe particularitatile bitilor (virtuali), si nu ale atomilor (fizici). Ramane o calitate unica a erei digitale ca de indata ce avem un software, acesta sa devina foarte repede gratuit.

Dupa 15 ani de internet, Free a devenit standardul, iar Pay a devenit garantia traseului catre anonimitate. In 2007, New York Times a devenit gratuit online, iar Wall Street Journal la fel, insa dupa un model hibrid de succes (articolele sunt gratuite pentru cei care vor sa le popularizeze online, in articole de blog si retele sociale). Artisti de la Radiohead la Nine Inch Nails isi ofera in mod uzual albumele gratuit online, intelegand ca Free le permite sa patrunda catre mai multi oameni, mai multi fani, dintre care unii ajung sa mearga la concertele lor si chiar platesc pentru versiuni premium ale muzicii lor. Iar in industria jocurilor, segmentele cu cea mai rapida crestere sunt jocurile online cu insertii publicitare si masivele jocuri multi-player online.

Astfel ca astazi, cele mai interesante modele de business consta in descoperirea de cai prin care sa faci bani in jurul fenomenului de Free. Mai devreme sau mai tarziu, fiecare companie va trebui sa isi dea seama cum sa foloseasca fenomenul Free sau va ajunge sa concureze impotriva lui.

Structura cartii:

Cartea priveste intai istoria fenomenului Free si incearca sa argumenteze de ce ideea de Free are atata putere asupra alegerilor noastre. Apoi ne prezinta cum economia digitala a revolutionat Free, transformandu-l dintr-o strategie de marketing intr-o adevarata forta economica. In final, abordeaza principiile care stau la baza asa-numitei “freeconomics” – de ce si unde anume functioneaza, si de ce este foarte des gresit inteleasa si temuta.

Autorul identifica 4 mari categorii de Free – 2 deja larg folosite dar in continua transformare, si 2 categorii care au aparut simultan cu dezvoltarea economiei digitale.

Inainte de a le prezenta in detaliu, Anderson ne atrage atentia ca toate aceste categorii de Free se reduc la variatii ale aceleiasi teme: transferul de bani intre produse, intre oameni, intre acum si mai tarziu, sau catre piete non-monetare si piete monetare.

Uneori platim indirect pentru produse. Adevarul de seara si alte ziare gratuite se sustin prin publicitate, ale carei costuri exista in bugetul de marketing al unei companii, si care sunt inglobate in marja de profit a acesteia; astfel ca intr-un fel sau altul vom plati mai mult pentru produsele acestei companii.

De asemenea platim cu o fractiune din timpul nostru, si prin imaginea noastra publica din faptul ca suntem vazuti citind ziarul respectiv (imaginati-va Ion Tiriac citind CanCan). Parcare gratuita de la mall o platim prin chiriile mai mari percepute de mall magazinelor existente, care la randul lor isi vand produsele mai scump catre noi.

Literatura economica numeste aceste transferuri “subventii incrucisate”.

Subventiile incrucisate pot actiona in urmatoarele 4 feluri:

1) Produse platite ce subventioneaza produse gratuite. Deja vinul scump subventioneaza meniul ieftin din restaurant, floricelele scumpe subventioneaza biletul ieftin din cinematograf (nu e cazul la Mall Vitan, dar ma rog J ). Conceptul de Free duce cele anterioare un pas mai departe, cu unul din bunuri oferit nu la o fractiune din costul lui real, ci oferit complet gratuit. Este deja o forma extrem de comuna pentru Free si nu este abordata foarte detaliat de autor.

2) “Plateste Mai Tarziu” subventioneaza “Gratuit Acum”. Telefonul mobil cu abonament pe un an de zile este un exemplu clasic al subventiei recuperate in timp, si implica transferul serviciului de telefonie mobila de la venituri din vanzari punctuale catre rate anuale de incasari. Cosmote spera ca eu sa nu ma gandesc prea mult si atent cat voi plati anual pe un abonament Cosmote 130, deoarece voi fi prea entuziasmat de modelul de Nokia pe care mi-l ofera gratuit.

3) Cei care platesc ii subventioneaza pe cei care nu platesc. De la barbatii care platesc intrarea in cluburi unde femeile intra gratuit (Twice si altele o groaza), pana la impozitarea progresiva unde cei bogati platesc mai mult pentru ca cei saraci sa plateasca mai putin sau nimic, tactica de segmentare a unei piete in functie de disponibilitatea sau abilitatea consumatorilor de a plati este de asemenea un model conventional. Free duce insa totul la extrem, extinzand conceptul pana la o categorie de consumatori care vor primi totul gratuit. Viziunea este ca acesti utilizatori gratuiti vor atrage utilizatori platiti sau ca ei insisi se vor “upgrada” in utilizatori care platesc. In Las Vegas cazinourile futuristice sunt si puncte de atractie turistica cu intrare gratuita. In schimb, proprietarii acestora se asteapta ca vizitatorii sa parieze.

4) Freemium – este unul dintre cele mai uzuale modele de web business, in variate forme: categorii de continut online de la gratuit la scump sau versiuni premium/pro de site sau software (Flickr gratuit si versiunea de 25$ pe an Flickr Pro).

Parca seamana cu modelul de mostre gratuite, prezent peste tot de la parfumerii pana la tarabe. Dar in modelul traditional mostrele chiar costa, iar producatorul ofera o cantitate mica si limitata sperand sa atraga consumatori si sa stimuleze cererea pentru produsele sale.

In cazul produselor digitale insa, ratia dintre Free si Cu Plata este complet inversata. Un site pe internet urmeaza regula celor 5% – 5% din utilizatori subventioneaza restul de utilizatori. Adica pentru fiecare utilizator ce plateste pentru versiunea sau accesul premium, alti 95 de utilizatori isi pot primi linistiti in continuare versiunea gratuita.

Modelul functioneaza deoarece costurile cu cei 95 de utilizatori gratuiti sunt aproape zero.

Exemplu din cazul serviciilor offline:

In Danemarca, o sala de fitness ofera un program de membership in care nu trebuie sa platesti absolut nimic, atata timp cat reusesti sa ajungi macar o data pe saptamana la sala.

Dar daca nu reusesti sa ajungi niciodata intr-o anumita saptamana, trebuie sa platesti abonamentul pe intreaga luna. Rationamentul psihologic pare a fi extraordinar: cand mergi in fiecare saptamana la sala (cel putin o data), chiar ajungi sa te simti mai energizat si devii mai sanatos, ceea ce te face sa te gandesti apreciativ privind sala ta de fitness. Dar inevitabil vei deveni uneori atat de ocupat incat chiar se va intampla sa nu reusesti sa ajungi la sala intr-o anumita saptamana. Si vei plati abonamentul, dar te vei invinovati numai pe tine insuti. Deci in locul situatiei obisnuite in care platesti pentru o sala de fitness la care nu te duci, si apoi nici nu iti reinnoiesti abonamentul, aici vei face efortul de a nu iti anula abonamentul si, mai mult, de a iti dubla angajamentul de a merge la sala.

In partea a doua a acestui book review, vom descoperi cele 3 tipuri de strategii de pricing pentru o revista, vom intelege secretul succesului al editiilor de ziare cu “insert-uri” si voi prezenta o dezvoltare a acestei strategii care nu a fost inca aplicata in Romania. Vom intra in fenomenul pirateriei, vom vinde cu un succes extraordinar pantofi online, si multe, multe altele care fac din aceasta carte o lectura absolut deosebita.

Concursul ramane in picioare. Comenteaza mai jos, spune-mi parerea ta despre cele de mai sus si vei primi fara tragere la sorti si absolut gratuit un exemplar din carte.

Related posts:

1. Castiga ultima carte-cult in business: Free-The Future Of A Radical Price
2. Review de carte: “The Wolf Of Wall Street”

Cartea lui Chris Anderson – “Free – The Future Of A Radical Price”.

Proaspat iesita de sub tipar, se pare ca isi propune sa arate cum afacerile pot profita mai mult din a oferi elemente gratuite decat contra cost, iar “Free” poate fi o strategie esentiala de business.

Ca o ironie, cartea se vinde cu 27$ pe Amazon. Dar, in ciuda acestei situatii paradoxale si ironice, asta nu ma impiedica sa recunosc ca in cele 50 de pagini de pana acum din 284 totul curge delicios de structurat si argumentat.

Citez din carte: “There are four broad kinds, two that are old but evolving and two that are emerging with the digital economy. Before we get to those, let’s pull back and observe that all forms of Free boil down to variations of the same thing: shifing money around from product to product, person to person, between now and later, or into nonmonetary markets and back out again. “

CONCURS:

Primele 5 comentarii care argumenteaza pro sau contra ideii/strategiei de business ca un artist sa isi ofere gratuit albumul catre public (cautati Radiohead de exemplu), primesc pe e-mail cartea in format PDF, reprezentand versiunea originala scanata in cele mai ridicate conditii de calitate.

In urmatoarele seri voi publica pas cu pas ideile esentiale care le voi extrage din lectura acestei carti. Pana atunci, va las cu explicatia strategiei de business in care receptoarele de satelit sunt oferite gratuit. RCS, Dolce, Digi, Vodafone, Orange… se simte cineva?

PS: Scheme ca cea de mai sus abunda in carte. Iata lista acestor modele de business si strategie de marketing&management din cadrul cartii:

How  Can Air Travel Be  Free?

How  Can A Dvr Be Free?

How  Can Everything  In  A Store Be  Free?

How  Can A Car Be  Free?

How  Can Healthcare Software Be  Free?

How  Can  Trading  Stocks Be Free?

How  Can An Exclusive Conference Remain Pricey If  It’s  Free Online?

How  Can Directory Assistance Be Free?

How  Can Silverware Be Free?

How  Can A Music Cd Be Free?

How  Can A Textbook Be  Free?

Why Do Free Bikes Thrive In One  City, But Not Anotiier?

How  Can A University Education Be  Free?

How  Can Millions Of  Secondhand Goods Be Free?

Related posts:

1. Review de carte “Free – The Future Of A Radical Price” – Partea 1. Mai devreme sau prea tarziu, fiecare companie va trebui sa isi dea seama cum sa foloseasca fenomenul Free sau va ajunge sa concureze impotriva lui.
2. Review de carte: “The Wolf Of Wall Street”

In the following, I will present some of the key issues approached by the writer, starting with the metaphor hidden in the book title itself.

The Central Idea

Pulitzer Prize winning journalist Thomas L. Friedman, writes in his book, “The Lexus and the Olive Tree”, about the phenomenon of globalization and how it has instituted an international system that has replaced the Cold War. It is a system that has united the fates of peoples all over the world from Brazilian Indians to Thai bankers to multinational company executives. Here, Friedman explains how the democratization of information, technology and finance has shrunk the world into an over connected community where billions of dollars are moved from one country to another with the click of a mouse. He offers not only an astonishingly all-encompassing perspective on this globalized, Fast World but also options for countries and companies who wish not only to survive in it but also to thrive in it. He also explains how in the globalized world a balance must be maintained between the Lexus (the aspiration towards material prosperity) and the olive tree (the ancient forces of culture, race, tradition and community).

Globalization is a spawn of a free market economy. Its defining measurement is speed.

Friedman thinks globalization is built around three balances, which overlap and affect one another. There is the traditional balance between nation-states, between nation states and global markets and between individuals and nation-states.

The Lexus and the Olive Tree

Friedman explains the title of his book in this chapter. He reflects that explaining world events involves studying what is as new as Internet websites and what is as old as olive trees in Jerusalem. He says that while in one part of the world the Japanese are building Lexus cars with the use of advanced robotics, in another part of the world, a whole gamut of issues hinged on who owned which olive trees in Jerusalem. While the Lexus represented modernization, the triumph of technology, the olive tree symbolized everything which identifies a people as unique.

The tree signifies the core of values that make a people feel that they are part of a country or a family. The olive tree tells them who they are. Friedman’s view is that to understand our world today we need to grasp the interplay between the very human desire for material betterment as symbolized by the luxury Lexus car and the need to cling to one’s individual and communal roots, as symbolized by the olive tree.

Information arbitrage. Democratization of Finance and Technology. The Electronic Herd

Friedman says the Electronic Herd consists of two basic groups, the “short-horn cattle” and the “long-horn cattle”. The short-horn cattle are those involved in the buying and selling of stocks, bonds and currencies around the world who can and do move their money around on a very short-term basis. The long-horn cattle are the big multinationals who are involved in foreign direct investment, building factories in different countries and long-term production contracts with overseas factories. The democratization of finance, technology and information opened up a whole field for the Electronic aHerd to play around. It has become in a sense, as US Treasury Secretary Larry Summers puts it, “the overwhelming source of capital for growth.”

Friedman contends that the Electronic Herd has become so powerful that it can influence political events and even topple governments.

Short-Horn Cattle
Friedman says that virtually anything can be made into a bond. In a detailed explanation, he says that any activity or product that can produce a cash flow that can be statistically predicted over a period of time ca be turned into a bond. This securitization of commodities has opened up credit markets all over the world. It has enabled poor countries to gain access to capital. But while short-horn cattle investors now have a huge array of bonds to choose from and invest in, they also need more and more information to see how these bonds perform. They also need much more money to invest. When the investment pays off, the profits are mind-boggling but then the losses can be cataclysmic as well. Global investing has become so popular through the Internet that ordinary people can be investors without ever calling a broker, investing their money in bonds in places they never heard of before. While this empowers the small investor it also makes it easy for the small investor to transfer money out. Friedman points out that it was local Mexican financiers, local Indonesian speculators and local Thai bankers who began the stampedes against their own currencies, stocks and bonds.

The Electronic Herd merely followed.
However, the explosion of information on markets does not necessarily lead to wiser investment. Instead, it can lead to impulsive speculation. Friedman reveals that in 1998 five million Americans had accounts with Internet discount brokerages and around a million of them were “day traders”,
amateurs who operated mostly from their homes using their computers to obtain the share-dealing services provided by on-line brokerages. NASDAQ market insiders say that it is the short-horn day traders who push the Internet stocks up and down on the slightest information. Most buyers do not even know what they are buying into. Friedman quotes Allan Greenspan who said that “The very same financial globalization which has induced such dramatic increases in private capital flows has also exhibited significantly improved capacities to transmit ill-advised investments.”

The Long-Horn Cattle
The long-horn cattle are the big multinational companies like Ford, Intel, Compaq, Enron and Toyota. In the era of globalization, they are forced to expand overseas by opening and building factories in cost-lowering countries where costs of production are cheapest. For them, this is one way to be a globally competitive market player. Through the Internet, for instance, Nike can design a shoe in Oregon; e-mail its latest design adjustments overnight to its factories all over Asia which will then start turning out the new track shoe the next day. These multinational companies are also not just building factories, they are building alliances with partners in many countries. They also provide the local factory with the very vital technology transfer.

The Electronic Herd can hold political leaders and governments hostage as well. Friedman points out that the Electronic Herd helped to trigger Suharto’s downfall in 1998 by so undercutting the Indonesian currency and markets that the Indonesian public and army lost all confidence in Suharto’s leadership. Friedman goes so far as to say that heads of state are reduced now to the position of governors who must continuously entice the Electronic Herd and Supermarkets to invest in their countries and do everything to make them stay there.

Friedman asks nine questions to determine a country’s economic power and potential, out of which we briefly disclose the following:

How Fast Is your Company?

Change and innovation are taking place at such a fast pace in the globalized world that the fast will eat up the slow. Products will be obsolete almost immediately.

Is Your Company Harvesting Its Knowledge?

Besides being wired, a company or country needs to amass knowledge effectively and use it effectively. They must also use this information to their advantage, as information becomes a marketable commodity.

How Much Does Your Country or Company Weigh?

Technological advances have made products lighter, easier to carry and more efficient.
With digitization and miniaturization, more information can be packed into smaller and smaller products.

Winners Take All

Globalization’s major downside is the widening of the gap between the haves and the have-nots. Economists Robert M. Frank and Philip J. Cook write in their book, The Winner-Take-All Society, that globalization, “has played an important role in the expansion of inequality.” In this global village the top players can earn enormous profits. Those who are only marginally skilled will
significantly earn far less, thereby exacerbating the inequality between them and the top earners.
Friedman points out that Forbes Magazine estimated Michael Jordan’s non-basketball income from endorsements at $ 47 million in 1997 and his salary that year was $ 31.3 million. And yet another player on the same team, Joe Kleine, whose skills are only slightly less than Jordan’s was paid a salary of only $ 272,250.

Friedman’s point is that globalization will dramatically heighten the differences between the rich and the poor in many countries. The distribution of wealth will not be equal. This will lead to a certain volatility in societies.

The Way Forward

Friedman sends the message that the US has the greatest responsibility in making sure that globalization is sustainable because it benefits the most from globalization.

Excerpt Number One

Excerpt Number Two

Related posts:

1. Cat platim pentru NOU?