Tags

Related Posts

Share This

Grecia si Goldman Sachs – Adevarul care s-a pierdut pe drum.

Urmaresc de multa vreme si NU incetez sa ma minunez de toate infloriturile cu care au fost abordate subiectele majore din ultimele luni:

- Grecia

- Goldman Sachs

1. GRECIA

Incepand de la Reuters sau Bloomberg si pana la vajnicii nostri ziaristi si bloggeri, cam toata lumea a cautat ramificatii si cauze si consecinte si inflorituri de stil pe unde nici nu-ti imaginezi. Despre Grecia, lumea a luat-o pe aratura prin urmatoarele colturi: mitologie, psihologie, conspiratii infinite, felul de a fi al poporului grec, au fost citati tineri greci optimisti, au fost citati bugetari greci fatalisti, au fost prezentati lideri de sindicat jihadisti, am aflat influenta ramurilor de maslin asupra sucului de portocale si asupra deficitului bugetar, stim cu totii si noaptea datoria externa a Greciei (ce chestie, asa-zisele agentii de rating nu stiau acest nivel de indatorare si acum 9 luni?), ce mai, traim un roman plin de fetishuri si frustrari.

Da cum sa nu s-au trezit unii, hai sa isi vanda Grecia niste insule. Sau hai sa boicotam noi poporul german, cica s-au expandat grecii. Ba mai bine nici sa nu mai mergem la greci in plimbare, fir-ar mama lor de inconstienti. Si tot asa, cu isteria pe scari pana la parter.

Valoare adaugata de tot acest zgomot de informatii: ZERO.

Dragii mei, scurt pe 2: exista o carte – Nassim Taleb – Lebada Neagra. Ne vorbeste despre asimetria informatiei (faptul ca atunci cand o informatie semnificativa devine publica, deja cei care trebuiau sa profite de ea au si facut-o; altfel spus, 5 abonamente la Financial Times, Wall Street Journal, Ziarul Financiar etc n-or sa te faca mai destept si mai inteligent in investitii, ci doar te vor expune la panica sau entuziasmul supraincalzit al multimii si, in general, te vor polua cu informatii deja perimate. De aceea, toata agitatia economistilor privind Grecia si celelalte tari dezechilibrate din UE, toate spasmele de articole si scenarita sunt doar mult, MULT zgomot inutil si prostesc.

2. GOLDMAN SACHS

Inclusiv Paul Krugman in Business Magazin are un editorial cu titlul ´Hotii in pantofi Gucci´. Tehnic vorbind, de la inceputul crizei publicul este intr-o continua vanatoare de vrajitoare. Inclusiv cei de la SEC, ai caror angajati se uitau la pornografie in timpul crizei (cica era un consilier juridic care dupa ce si-a umplut calculatorul de astfel de filme, a inceput sa le scrie pe dvd-uri puse in cutii de-a lungul biroului). Iar acum toata mass-media o da din nou in SF-uri cu hotii de pe Wall-Street, cu cei fara scrupule, cum ca sunt talhari in Ferrari sau cu pantofi Gucci. Desteptul ala de Fabrice Tourre a devenit diavolul in persoana, gata sa iti cumpere sufletul contra unui prospect colorat al produsul de investitii structurate Abacus. Cum, nu ii stiti pe bancherii hrapareti care ne-au furat viitorul cand au facut plaja in Bahamas pe yahturile lor personale? Noi, contribuabilii amarati? Jos cu Goldman, afara cu Wall-Street.

Data viitoare imi voi argumenta parererea prin care, in general, Goldman Sachs nu are nicio vina in tot circul acesta de acum. Sunt cateva lectii simple in istoria ultimilor 2 ani, pornind de la Madoff pana la Goldman si Grecia si inapoi. Nu necesita nicio facultate sau master in finante ca sa le pricepi.

Grecia si Goldman au ajuns in mass-media deja la nivelul de cancan si paparazzi. Unde cautam inainte decolteuri, acum ne e pofta de sange. Adica sa curga sange, dar sa nu se verse nimic. :)

Numai bine!